Multe dintre aspectele administrării publice (sănătate, infrastructuri, planificare, dezvoltare, gestionarea dezastrelor, securitate, infractionalitate, protectia mediului, educatie, cultură, recreere) sau private (controlul resurselor si facilitătilor distribuite: transporturi, telecomunicatii, electricitate, petro-chimie, distributie, comercializare) implică date geospatiale, pentru care sistemele informatice asigură mijloace evoluate de gestionare. Informatiile geospatiale asigură deciziilor o perspectivă mai largă, facilitând totodată coordonarea la nivelul comunitătii sau al unitătii administrative (localitate, judet, tară, întreprindere, institutie). GIS-ul constituie abordarea modernă pentru înbunătătirea continua a serviciilor si deciziilor, si trebuie să-l asimilăm pentru a face fată tendintelor actuale de globalizare si eforturilor de integrare europeană. Abilitatea de a gestiona, corela, modela, prezice și disemina Informatie geografică face din GIS o unealtă de analiză prin excelentă. Fascinatie si potentă ar fi cele două senzatii pe care le conferă si le merită în general GIS-ul. Semnificativ este si generalizarea paradigmei, pentru că -iată- acum GIS înseamnă și Geographic Information Science. (242 pagini)