Multe dintre aspectele administrrii publice (sntate, infrastructuri, planificare, dezvoltare, gestionarea dezastrelor, securitate, infractionalitate, protectia mediului, educatie, cultur, recreere) sau private (controlul resurselor si facilittilor distribuite: transporturi, telecomunicatii, electricitate, petro-chimie, distributie, comercializare) implic date geospatiale, pentru care sistemele informatice asigur mijloace evoluate de gestionare. Informatiile geospatiale asigur deciziilor o perspectiv mai larg, facilitnd totodat coordonarea la nivelul comunittii sau al unittii administrative (localitate, judet, tar, ntreprindere, institutie). GIS-ul constituie abordarea modern pentru nbunttirea continua a serviciilor si deciziilor, si trebuie s-l asimilm pentru a face fat tendintelor actuale de globalizare si eforturilor de integrare european. Abilitatea de a gestiona, corela, modela, prezice i disemina Informatie geografic face din GIS o unealt de analiz prin excelent. Fascinatie si potent ar fi cele dou senzatii pe care le confer si le merit n general GIS-ul. Semnificativ este si generalizarea paradigmei, pentru c -iat- acum GIS nseamn i Geographic Information Science. (242 pagini)
